114 milioane de lei - atât ar costa alegerile anticipate, conform estimărilor Comisiei Electorale Centrale (CEC). Asta nu include și resursele prevăzute pentru echipamente de protecție în contextul actualei crize pandemice.
Anunțul a fost făcut de deputatul Platformei DA, Dinu Plîngău, într-o intervenție live pe pagina sa de Facebook, citat de Revista ACASĂ. Informația a fost furnizată de CEC la solicitarea deputatului Platformei DA, Liviu Vovc, în vederea clarificării detaliilor logistice pentru organizarea anticipatelor, pentru care pledează și Platforma DA.
Deși în bugetul de stat nu sunt prevăzute cheltuieli pentru alegeri anticipate, Plîngău sugerează că există un fond de rezervă destinat crizelor neprevăzute. „Nu știu cât este de corect să folosim fondul de rezervă, care acum constituie 160 milioane de lei.”
Acesta adaugă că cei care spun că Moldova este în mare întârziere în ceea ce ține de demararea planului de imunizare a populației împotriva COVID-19 și s-ar compara cu așa-zise republici bananiere, parlamentarul îi contrazice și susține că lucrurile stau mult mai prost. „Multe țări pe care noi le considerăm republici bananiere au început demult procesul de vaccinare.”
Citește și: Începe vaccinarea anti-COVID-19 - cine beneficiază primii, ce tip de vaccin primim și cât costă? (ianuarie, 2021)
Scenarii post-anticipate: guvern Usatîi + pro-europeni?
sursa foto: Dumitru Doru/EPA-EFA/Balkan Insights
Dinu Plîngău mai dă de înțeles că alți deputați, atât de stânga, cât și de dreapta, s-ar fi antrenat deja în discuții cu liderul Partidului Nostru, Renato Usatîi, în eventualitatea numirii unui nou cabinet după eventualele alegeri anticipate.
Deputatul PAS, Vladimir Bolea, a confirmat pentru un post de radio local: „Eu personal ca și politician de dreapta convins, nu văd nicio problemă, absolut nicio problemă în crearea coalițiilor cu partide de stânga pentru că noi nu avem încredere unul în altul, noi ne ocupăm numai de lucruri foarte importante.”
Plîngău are o poziție ostilă față de un astfel de scenariu: „Sub aspect pur politic, individul Usatîi Renato este mai periculos pentru Republica Moldova decât Igor Dodon. El va juca cu ambii - atât cu cei de dreapta, cât și cu cei de stânga [...] Dacă FSB-ul din Rusia îi va da un telefon și-i va spune că îi deblochează afacerile, că îi anulează dosarele penale, cred că politice în mare parte, eu vă asigur că poziția lui anti-Dodon se va schimba în trei secunde și, după ce va fi învestit un guvern pro-european și un președinte de Parlament probabil din partea lui Usatîi, Usatîi va face alianță cu socialiștii.”
Care este poziția fiecărei fracțiuni privind votarea guvernului Gavriliță?
Amintim că Republica Moldova se află într-o criză politică, economică și pandemică fără precedent, după ce guvernul Ion Chicu și-a dat demisia în decembrie, 2020. Un alt cabinet, în frunte cu vicepreședintele PAS, Natalia Gavriliță, a fost propus de președintele nou-ales Maia Sandu la 27 ianuarie, 2021. Aceasta a declarat: „Voi folosi aptitudinile și competențele mele pentru îmbunătățirea vieții oamenilor și prosperarea Moldovei.” Cu toate acestea, Gavriliță nu este susținută de propriul partid, care speră să poată declanșa alegeri anticipate după minim două tentative eșuate de învestire a unui nou guvern.
Curtea Constituțională s-a expus clar că dizolvarea Parlamentului poate avea loc doar conform prevederilor Articolului 85 din Constituție. Urmează votul în Parlament, maxim până la 10 februarie, 2021, unde prim-ministrul propus își va prezenta programul de guvernare.
Este nevoie de votul a cel puțin 51 de deputați pentru ca guvernul Gavriliță să fie învestit. 44 din 101 deputați, toți declarați pro-europeni, au declarat până acum (2 februarie) că NU îl vor vota:
- PAS (15 deputați) au spus, la două minute după încheierea briefingului președintelui Maia Sandu în care anunța propunerea de prim-ministru, că NU o vor susține pe colega lor de partid Gavriliță, argumentând că anticipatele sunt prioritare;
- Platforma DA (11 deputați) au anunțat că nici ei NU o vor susține pe Gavriliță pentru că nu vrea să participe la un „exercițiu constituțional mimat” întrucât chiar și propriul partid al dnei Gavriliță a declarat că nu-și susține cadidatul;
- PD (11 deputați) ar urma să NU voteze nici ei pentru guvernul Gavriliță, potrivit declarațiilor liderului fracțiunii Dumitru Diacov făcute în cadrul emisiunii În Profunzime de la Pro TV.
- Pro Moldova (7 deputați) NU ar vota nici ei, deși liderul acestora, Andrian Candu, se arată profund îngrijorat de criza pandemică și economică, în special prin prisma lipsei demarării unui plan național de vaccinare anti-COVID-19.
- PSRM (37 deputați), conform liderului fracțiunii Vlad Bătrâncea, va „lua decizia nemijlocit în ziua de ședință a Parlamentului,” motivând lipsa dorinței de comunicare dintre candidatul desemnat și PSRM.
- Partidul Șor + transfugii „Pentru Moldova” (15 deputați) nu au o poziție clară vizavi de votarea guvernului Gavriliță. În același timp, aceștia susțin, potrivit deputatului Sergiu Sîrbu, că ar avea propriul candidat pe care l-ar putea impune, conform Constituției, spre înaintare președintelui Maia Sandu dacă ar exista o majoritate formalizată din minim 51 de deputați.
- Deputații neafiliați (4) nu și-au făcut clară poziția.
În cazul în care guvernul Gavriliță nu este votat din prima încercare, urmează ca președintele țării să propună a doua candidatură, după consultarea tuturor fracțiunilor parlamentare. Aceasta trebuie supusă votului în Parlament până la 13 martie, 2021 (45 zile de la prima propunere de prim-ministru). Dacă, până atunci, se formalizează o majoritate și aceștia înaintează o candidatură asupra căreia nu planează suspiciuni de integritate, Maia Sandu este obligată, conform Constituției, să o înainteze.
Vă mulțumim că ne urmăriți! Vă îndemnăm să susțineți presa independentă din Moldova, abonându-vă astăzi la Revistele Acasă, livrate direct la ușa Dvs. O puteți face fie online via PayPal, accesând butonul de mai jos; fie direct cu cardul aici; fie în orice oficiu poștal.
Vă mulțumim!
