·
Născut în 1963 la Mândrești, Telenești, Vasile Năstase absolvește facultatea de Jurnalism la Chișinău și, la scurt timp, devine cel mai tânăr deputat în primul Parlament al Republicii Moldova, după căderea Uniunii Sovietice. Este unul din cei 278 de semnatari ai Declarației de Independență din 27 august, 1991. În timpul Mișcării de Renaștere Națională, este redactor-șef al publicației Glasul Națiunii - primul ziar din țară publicat în grafie latină. În 2015, devine co-fondator al Platformei Civice Demnitate și Adevăr, care a condus mișcarea protestatară din 2015-2016. Astăzi, Vasile Năstase activează în calitate de ziarist, jurnalist TV, președinte al asociației Apollo, și, mai nou, proaspăt tătic.
ACASĂ: Cum ajunge un tânăr de la Mândrești semnatar al Declarației de Independență?
V. Năstase: Odată cu marele dezgheț („perestroika”) de la sfârșitul anilor ’80, a fost posibil ca oamenii cu inițiativă, care își doreau o schimbare reală pentru țară și oameni, să-și poată manifesta aptitudinile. Inclusiv pentru un tânăr de la Mândrești care venise la Chișinău să facă jurnalism și să viseze la libertatea de dincolo de hotare. Au urmat marile demonstrații populare din 1988-1989 de la care nu am lipsit categoric, apoi într-o zi de sfârșit de decembrie al lui 1989, am rămas plăcut surprins și onorat să aflu că am fost propus drept candidat în deputați în circumscripția Telenești de către minunații pedagogi de la școala moldovenească din această localitate, foarte aproape de sufletul și inima copilăriei mele. Astfel am ajuns cel mai tânăr ales al poporului din parlamentul Independenței, iar – în ce mă privește – semnarea acesteia nu a fost un act de curaj sau o faptă eroică, ci un gest firesc pentru acele timpuri destul de complicate, de altfel.
V. Năstase: Odată cu marele dezgheț („perestroika”) de la sfârșitul anilor ’80, a fost posibil ca oamenii cu inițiativă, care își doreau o schimbare reală pentru țară și oameni, să-și poată manifesta aptitudinile. Inclusiv pentru un tânăr de la Mândrești care venise la Chișinău să facă jurnalism și să viseze la libertatea de dincolo de hotare. Au urmat marile demonstrații populare din 1988-1989 de la care nu am lipsit categoric, apoi într-o zi de sfârșit de decembrie al lui 1989, am rămas plăcut surprins și onorat să aflu că am fost propus drept candidat în deputați în circumscripția Telenești de către minunații pedagogi de la școala moldovenească din această localitate, foarte aproape de sufletul și inima copilăriei mele. Astfel am ajuns cel mai tânăr ales al poporului din parlamentul Independenței, iar – în ce mă privește – semnarea acesteia nu a fost un act de curaj sau o faptă eroică, ci un gest firesc pentru acele timpuri destul de complicate, de altfel.
ACASĂ: Cum e să ai un frate ca Andrei Năstase?
V. Năstase: Până la vârsta de 12 ani am fost singur la părinți, iar atunci când s-a născut Andrei am avut un sentiment de binecuvântare, de mângâiere sufletească. Nu mai eram singur pe lume ca în povestea lui Hector Malot și, da, parafrazându-l, erau momente în care inima mea vedea mai bine şi mai departe decât ochii cei mai ageri. Evident, până la un anumit timp am resimțit diferența inerentă de vârstă, dar acest lucru nu a durat mult. Este minunat să ai un frate ca Andrei Năstase și să știi cu certitudine că este sincer, tranșant și nu-și încalcă niciodată promisiunile.
V. Năstase: Până la vârsta de 12 ani am fost singur la părinți, iar atunci când s-a născut Andrei am avut un sentiment de binecuvântare, de mângâiere sufletească. Nu mai eram singur pe lume ca în povestea lui Hector Malot și, da, parafrazându-l, erau momente în care inima mea vedea mai bine şi mai departe decât ochii cei mai ageri. Evident, până la un anumit timp am resimțit diferența inerentă de vârstă, dar acest lucru nu a durat mult. Este minunat să ai un frate ca Andrei Năstase și să știi cu certitudine că este sincer, tranșant și nu-și încalcă niciodată promisiunile.
ACASĂ: Cum vedeți țara în care să crească mare Maria-Magdalena Năstase?
V. Năstase: Maria-Magdalena este un copil fericit care, în virtutea vârstei sale fragede, nu are cum să cunoască tristele realități ale țării în care s-a născut. Mi-aș dori mult ca în anii prunciei sale să putem schimba radical lucrurile, astfel încât la vârsta conștientizării realităților să poată spune – „Ce minunată e Republica Moldova! Ce oameni capabili și integri o conduc! Vreau să râmân aici alături de cei dragi și să ajut la prosperitatea ei.”
V. Năstase: Maria-Magdalena este un copil fericit care, în virtutea vârstei sale fragede, nu are cum să cunoască tristele realități ale țării în care s-a născut. Mi-aș dori mult ca în anii prunciei sale să putem schimba radical lucrurile, astfel încât la vârsta conștientizării realităților să poată spune – „Ce minunată e Republica Moldova! Ce oameni capabili și integri o conduc! Vreau să râmân aici alături de cei dragi și să ajut la prosperitatea ei.”
ACASĂ: Ce mesaj aveți pentru cititorii revistei ACASĂ?
V. Năstase: Bine zicea cronicarul că Moldova e așezată în calea tuturor răutăților. Dar iată că timpurile s-au schimbat și răul cel mare nu vine din afară, ci din chiar mijlocul nostru. Niște indivizi certați cu legea și cu bunul simț au atentat la valorile creștine și sociale ale acestui popor. L-au furat, l-au oropsit, l-au umilit, l-au sărăcit, iar a treia parte dintre concetățenii noștri a luat calea pribegiei. Nici în perioada războiului și a foametei exodul nu a fost atât de mare. Dar un popor nu poate fi pus în genunchi de nimeni! Am toată încrederea că în cel mai scurt timp oamenii noștri, inclusiv cititorii revistei ACASĂ, vor dărâma zidurile dictaturii și Moldova se va regăsi în liniște, demnitate și prosperitate, iar cei nevoiți să plece peste hotare vor reveni ACASĂ pentru a pune fundamentul unei țări în care să vrei să trăiești.
V. Năstase: Bine zicea cronicarul că Moldova e așezată în calea tuturor răutăților. Dar iată că timpurile s-au schimbat și răul cel mare nu vine din afară, ci din chiar mijlocul nostru. Niște indivizi certați cu legea și cu bunul simț au atentat la valorile creștine și sociale ale acestui popor. L-au furat, l-au oropsit, l-au umilit, l-au sărăcit, iar a treia parte dintre concetățenii noștri a luat calea pribegiei. Nici în perioada războiului și a foametei exodul nu a fost atât de mare. Dar un popor nu poate fi pus în genunchi de nimeni! Am toată încrederea că în cel mai scurt timp oamenii noștri, inclusiv cititorii revistei ACASĂ, vor dărâma zidurile dictaturii și Moldova se va regăsi în liniște, demnitate și prosperitate, iar cei nevoiți să plece peste hotare vor reveni ACASĂ pentru a pune fundamentul unei țări în care să vrei să trăiești.
© Revista ACASĂ